ROLUL  ŞI  FUNCŢIILE  ARPM PITEŞTI

1. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti (ARPM Piteşti) se reorganizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, precum şi cu celelalte norme legale aplicabile.
2. ARPM Piteşti se reorganizează ca instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi preia unele atribuţii şi activităţi ale Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul administrării ariilor naturale protejate.
3. ARPM Piteşti preia activitatea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş (APM Argeş) - care se desfiinţează ca urmare a comasării prin absorbţie -, îndeplinind, la nivelul judeţului Argeş, şi atribuţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru agenţii judeţene.
4. ARPM Piteşti are sediul în Piteşti, str.Egalităţii nr.50A, judeţul Argeş.
5. ARPM Piteşti este constituită pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia, regiune de dezvoltare, stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare.
6. ARPM Piteşti îndeplineşte atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la nivel regional privind elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare regională, realizarea planificării de mediu la nivelul Regiunii 3 - Sud-Muntenia, asigurarea asistenţei de specialitate în vederea elaborării, revizuirii şi gestionării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului la nivel regional, precum şi atribuţii privind implementarea legislaţiei pentru protecţia mediului şi emiterea actelor de reglementare, conform legislaţiei specifice.
7. coordonează activitatea agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din Regiunea 3 - Sud-Muntenia, respectiv: Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, precum şi activitatea de resort la nivelul judeţului Argeş.

  8.1. ARPM Piteşti, la nivelul Regiunii 3 - Sud-Muntenia, are următoarele atribuţii principale:

    a) coordonează activitatea agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din regiunea respectivă, pentru domeniile stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare;

    b) emite acte de reglementare în conformitate cu competenţele stabilite prin prezenta hotărâre şi prin alte acte normative în vigoare din domeniul protecţiei mediului;

    c) urmăreşte îndeplinirea cerinţelor legislaţiei de mediu din actele de reglementare şi, în cazul constatării unor neconformităţi, ia măsurile care se impun, în conformitate cu competenţele stabilite de legislaţia în vigoare;

    d) realizează validarea, prelucrarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor de mediu la nivel regional, în vederea transmiterii la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pentru domeniile stabilite în regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora;

    e) elaborează, actualizează şi monitorizează planul regional de acţiune pentru protecţia mediului şi colaborează la realizarea şi aplicarea planurilor de acţiune pentru mediu la nivel judeţean;

    f) asigură administrarea ariilor naturale protejate care nu sunt atribuite în custodie;

    g) elaborează măsurile minime de conservare şi regulamentele ariilor naturale protejate care nu au administraţie proprie sau custode;

    h) monitorizează activitatea custozilor ariilor naturale protejate din aria de competenţă;

    i) implementează şi/sau sprijină implementarea politicilor şi strategiilor privind educaţia ecologică şi conştientizarea publicului în domeniul ariilor protejate;

    j) colaborează cu agenţiile pentru dezvoltare regională şi cu consiliile pentru dezvoltare regională la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională;

    k) elaborează periodic rapoarte privind starea factorilor de mediu în regiunea respectivă, pe care le transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi le pune la dispoziţia publicului;

    l) evaluează şi analizează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot, în cadrul comisiilor pe care le organizează la nivel regional;

    m) colaborează la elaborarea şi monitorizarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor cu autorităţile ce au responsabilităţi în domeniu şi coordonează elaborarea planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor;

    n) monitorizează activitatea de management al siturilor contaminate, la nivel regional;

    o) participă la programe şi proiecte internaţionale şi la parteneriate în proiecte de interes public, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;

    p) asigură accesul publicului la informaţia de mediu, consultarea şi participarea acestuia la luarea deciziilor privind mediul;

    q) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

 8.2. ARPM Piteşti, la nivelul judeţului Argeş, are următoarele atribuţii principale:

    1. emite acte de reglementare în conformitate cu competenţele stabilite în actele normative în vigoare sau de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

    2. prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, emit avize de mediu pentru PUZ-uri şi PUD-uri aparţinând aceleiaşi localităţi, cu informarea prealabilă a agenţiei regionale pentru protecţia mediului;

    3. gestionează funcţionarea la nivel local a laboratoarelor pentru analiza aerului, deşeurilor, zgomotului şi vibraţiilor, precum şi a radioactivităţii mediului;

    4. poate efectua, la cerere, măsurări şi analize de laborator ale calităţii factorilor de mediu;

    5. asigură operarea staţiilor de monitorizare automată a calităţii aerului şi a radioactivităţii mediului şi transmite datele către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

    6. efectuează monitorizarea continuă a calităţii aerului şi a radioactivităţii mediului şi aplică măsurile prevăzute de legislaţia specifică în cazul producerii unor evenimente deosebite;

    7. asigură colectarea şi validarea datelor primare necesare evaluării calităţii aerului şi întocmesc inventarele locale de emisii pe care le transmit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;

    8. elaborează periodic rapoarte privind starea factorilor de mediu la nivel local;

    9. asigură elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

    10. verifică modul de implementare a proiectelor de tip "implementare în comun" (JI);

    11. colectează şi gestionează datele de activitate transmise de operatorii economici, în vederea transmiterii acestora către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pentru elaborarea INEGES de către aceasta;

    12. colectează şi gestionează datele de activitate transmise de operatorii economici, în vederea realizării inventarului local de emisii, pe care îl transmit la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

    13. colectează date şi elaborează rapoarte privind emisiile de poluanţi provenite din activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv de la instalaţiile mari de ardere;

    14. nominalizează reprezentanţi în cadrul comisiilor pentru evaluarea şi analizarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot;

    15. realizează centralizarea, validarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor de mediu la nivel judeţean;

    16. participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor şi la monitorizarea realizării obiectivelor stabilite prin aceste planuri;

    17. aprobă planurile elaborate de operatorii economici în vederea eliminării echipamentelor care conţin sau sunt contaminate cu bifenili policloruraţi (PCB), conform legislaţiei în vigoare;

    18. aprobă transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României, conform legislaţiei în vigoare;

    19. asigură identificarea, promovarea şi monitorizarea implementării proiectelor prioritare din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului; elaborează şi actualizează planul local de acţiune pentru mediu;

    20. atribuie administrarea ariilor naturale protejate, pe bază de convenţii de custodie, conform legislaţiei în vigoare;

    21. asigură administrarea ariilor naturale protejate care nu sunt atribuite în custodie;

    22. monitorizează activitatea de administrare a ariilor naturale protejate;

    23. elaborează măsurile minime de conservare şi regulamentele ariilor naturale protejate care nu au administraţie proprie sau custode;

    24. implementează şi/sau sprijină implementarea politicilor şi strategiilor privind educaţia ecologică şi conştientizarea publicului în domeniul ariilor protejate;

    25. derulează procedura de evaluare adecvată pentru planuri/proiecte susceptibile să genereze un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

    26. realizează lista siturilor contaminate/potenţial contaminate, decide asupra necesităţii realizării investigării şi evaluării preliminare şi/sau de detaliu a zonelor contaminate, analizează şi aprobă programele de remediere a zonelor în care solul şi subsolul sunt afectate;

    27. asigură accesul publicului la informaţia de mediu, consultarea şi participarea acestuia la luarea deciziilor privind mediul;

    28. participă la programe şi proiecte internaţionale şi la parteneriate în proiecte de interes public, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;

    29. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale ţării, avand:

• Suprafaţa - 34 453 km2, reprezentând 14,45% din suprafaţa României
• Populaţia - 3.465,5 mii locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia totală a ţării.
• Unităţi teritorial-administrative: 15 municipii, 28 oraşe, 481 comune, 1552 sate.

În Regiunea Sud - Muntenia au fost identificate 86 edificii incluse în categoria zonelor protejate cuprinzând: monumente istorice, arhitectonice şi de artă (biserici, mănăstiri, centre istorice, sit-uri, monumente arheologice).

În cele şapte judeţe ale regiunii există unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional situate în 11 municipii, 11 oraşe şi 71 de comune.

Regiunea Sud - Muntenia se întinde de la 45o36 latitudine nordică până la 43o30 latitudine sudică şi de la 28o longitudine estica până la 24o26 longitudine vestică.

În partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a lungul Crestei Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi. În partea de NE, limita este una administrativă cu Regiunea 2 Sud-Est (judeţele Buzău şi Brăila). In partea de est şi sud limita este data de cursul Dunării. Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a circa 210 km, conferă Regiunii posibilitatea de a avea legături cu cele 8 ţări riverane fluviului, la care se adaugă facilităţile oferite de canalul Rin - Main - Dunăre şi ieşirea la Marea Neagră. Limita vestică este tot una administrativă cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este data de cursurile râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. În centrul Regiunii se află Regiunea 8 Bucureşti Ilfov.

Regiunea Sud Muntenia are o densă reţea hidrografică dar şi un relief variat. Teritoriul Regiunii este dispus în trei trepte de relief care se succed de la nord la sud pe o diferenţă de nivel de aproximativ 2500 m. Astfel, câmpia deţine o pondere de 70,7% (cuprinde în totalitate suprafaţa judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman), dealurile 19,8% şi munţii 9,5%. Ariile  protejate în Regiunea Sud Muntenia totalizeaza 7,228%, iar Siturile  Natura 2000 reprezinta 6,250%  din suprafaţa Regiunii.

Populaţia Regiunii Sud - Muntenia este de 3.465,5 mii locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia totală a ţării. Densitatea populaţiei la 1 iulie 2000 a fost de 100,6 loc./kmp, comparativ cu 94,1 pe total ţară. Judeţele din nordul Regiunii - Argeş, Dâmboviţa, Prahova - sunt cele mai dens populate, având şi numărul cel mai mare de locuitori.

Regiunea Sud - Muntenia beneficiază de puncte de control şi de trecere a frontierei, pentru trafic mixt de călători, marfă şi autoturisme, existente în judeţele: Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi. Cel mai important este punctul de control trecere frontieră şi terminal vamal pentru mărfuri Giurgiu, prin care se realizează una dintre principalele legături între ţările situate în vestul şi  nord-vestul Europei şi Orientul Apropiat, pe artera E85 (România - Bulgaria).

Pe teritoriul Regiunii nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar se beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 60 km şi maximum 120 km de capitalele judeţelor regiunii.

Densitatea drumurilor publice este de 32,2 km la 1000 kmp teritoriu. Starea tehnică a drumurilor publice este, în general, nesatisfăcătoare. Drumurile naţionale sunt aproape în întregime modernizate, iar drumurile judeţene şi comunale sunt  modernizate în proporţie de  7,7%.

Regiunea Sud - Muntenia este dotată şi cu căi de navigaţie. Judeţele din sudul Regiunii beneficiază de principala arteră de navigaţie transeuropeană, fiind străbătute de fluviul Dunărea. Pe teritoriul Regiunii sunt situate porturi navale, comerciale şi chiar industriale: Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele. În general traficul în aceste porturi a cunoscut un pronunţat regres după 1990, în special în cele din judeţele Călăraşi şi Teleorman, în ultima vreme şi datorită embargoului impus Iugoslaviei şi implicit, afectării circulaţiei pe Dunăre în sectorul de graniţă cu această ţară.

       Cadrul economic al Regiunii  este caracterizat de următoarele aspecte:

• Regiunea dispune de o industrie complexă şi diversificată;
• Extinderea sectorului privat în toate sectoarele economiei;
• O pondere apreciabilă a populaţiei este ocupată în activităţile industriale;
• Calificarea superioară a salariaţilor disponibilizaţi din unităţile industriale restructurate sau închise;
• Existenţa unor societăţi comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent în judeţele din nord;
• Existenţa unui număr mare de societăţi comerciale private (de tip IMM) cu activităţi în sfera serviciilor şi comerţului;
• Existenţa unei infrastructuri minimale şi disponibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale pentru crearea de noi societăţi comerciale în sfera productivă;
• Capacităţi industriale care au fost închise şi care pot fi adaptate altor noi forme de activităţi productive.